Efecte nocive
25 August 2021 2
EFECTE NOCIVE:
Impactul plasticului asupra biodiversității:
- Fauna este afectată de plastic în mai multe moduri: animalele se pot sugruma, consumă mase plastice ceea ce nu le mai permite să se hrănească, suferă lacerații și leziuni interne, infecții, se reduce capacitate de înot în cazul celor acvatice sau pot apărea modificări de habitat.
- La aceste probleme se adaugă bineînțeles ingestia de microplastice, care, pot ajunge la consumatorul final – populația, afectând starea de sănătate.
- Peste 800 de specii marine și de coastă sunt afectate de macroplastice – toate speciile de broască țestoasă, 66% din speciile de mamifere marine și 50% dintre speciile de păsări (UNEP, 2019).
- Un studiu publicat în 2015, estimează că ingestia de materiale plastice va afecta 99% din speciile de păsările marine până în 2050 (Wilcox et al., 2015).
- În fiecare an, peste un milion de păsări marine și 100.000 de mamifere sunt ucise de resturi de plastic (UNESCO).
Impactul micro(nano)-plasticului asupra sănătății:
- Particule mici de plastic pot fi ingerate de zooplancton, nevertebrate și pești, intrând astfel în lanțul alimentar. De asemenea, studiile au demonstrat prezența micro(nano)-plasticului în apă, sarea de mare, bere, miere, zahăr etc. Deocamdată au fost făcute în special studii asupra nevertebratelor și peștilor în condiții de laborator pentru a determina impactul acestor particule. S-au constatat următoarele aspecte:
- modificări ale comportamentului locomotor și convulsii – anumite specii de pești (Mak et al., 2019);
- modificări nucleare și deteriorarea ADN-ului – bivalve (Avio et al., 2015);
- micro- și nanoparticulele de polistiren acumulate în creier determină modificări ale tiparelor comportamentale, scăderea masei creierului și modificări morfologice cerebrale – crap (Mattsson et al., 2017);
- reducerea eficienței hrănirii datorită ingestiei de microplastice – zooplancton, viermi și pești (Cole et al., 2015);
- reducerea consumului de oxigen – viermi și crabi (Cole et al., 2015);
- efecte toxice legate de răspunsul imun, stresul oxidativ și neurotoxicitate – moluște (Ribeiro et al., 2017)
- rate crescute de mortalitate – copepode (Cole et al., 2015);
- În ceea ce privește impactul asupră sănătății umane, în cele mai multe cazuri au fost făcute studii despre expunerea profesională la microfibrele de plastic:
- microfibrele de acril, poliester și / sau nailon plastice determină leziuni granulomatoase (Pimentel et al., 1975);
- iritație respiratorie (Warheit et al., 2001);
- microfibrele de nailon determină simptome respiratorii cronice și anomalii restrictive ale funcției pulmonare (Boag et al., 1999).
Impactul asupra mediului și sănătății indus de procesele de producție și eliminare a plasticului
- Atât procesele de producere cât și cele de eliminare a maselor plastice înseamnă aport de gaze cu efect de seră. Conform Raportului elaborat de Centrul pentru Dreptul Internațional al Mediului (CIEL, 2019), în anul respectiv, producția și incinerarea plasticului au determinat un adaos de peste 850 mil. t de gaze cu efect de seră în atmosferă - egal cu emisiile de la 189 de centrale electrice pe cărbune de o putere instalată de 500 MW.
- Astfel, extinderea producției de plastic va exacerba impactului climatic al plasticului prin creșterea temperaturii globale. Conform raportului menționat, dacă tendința de creștere se menține la rata actuală (producția, eliminarea și incinerarea plasticului), până în 2030, aceste emisii globale ar putea ajunge la 1,34 Gt/an (echivalentul a peste 295 de centrale electrice pe cărbune de 500 MW), iar până în 2050 la 2,8 Gt/an (echivalentul a peste 615 de centrale electrice).
- Prin arderea materialelor plastice se eliberează în atmosferă și gaze toxice precum dioxine, furani, mercur, bifenili policlorurați (PCB) etc., toate cu efecte foarte nocive atât asupra mediului cât și asupra sănătății.
- PCB sunt substanțe periculoase din cauza persistenței în mediul înconjurător (nu se degradează) și a capacităţii de bioacumulare; cauzează efecte adverse şi toxice asupra organismelor expuse (http://apmsm.anpm.ro/-/pcb-compusi-bifenili-policlorurati-pct-compusi-trifenili-policlorurati).
- Arderea clorurii de polivinil eliberează halogeni periculoși (vegetație, sănătatea umană și animală).
- Polistirenul este dăunător sistemului nervos central.
- Compușii bromuroși acționează ca agenți cancerigeni și mutageni.
- Dioxinele ajung în plante și în apă de unde intră în cele din urmă în organismul uman. Sunt poluanții organici persistenți letali care pot provoca probleme neurologice și cancer, perturbă tiroida și sistemul respirator (Verma et al., 2016).
